- talharia
- talharia s. f. Grande número de açougues ou talhas.
Dicionário da Língua Portuguesa . 2012.
Dicionário da Língua Portuguesa . 2012.
tâlhãríe — s. f., art. tâlhãría, g. d. art. tâlhãríei; pl. tâlhãríi, art. tâlhãríile … Romanian orthography
tâlhărie — TÂLHĂRÍE, tâlhării, s.f. Furt însoţit de ameninţări sau violenţă; p. gener. furt, hoţie. – Tâlhar + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TÂLHĂRÍE s. banditism, gangsterism, jaf, (franţu zism) brigandaj, (înv. şi reg.)… … Dicționar Român
tâlhăroaică — TÂLHĂROÁICĂ, tâlhăroaice, s.f. 1. Femeie care comite o tâlhărie. 2. (fam.) Femeie şmecheră; ştrengăriţă, hoţomancă. – Tâlhar + suf. oaică. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TÂLHĂROÁICĂ s. tâlhăriţă. Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român